• +40 745226954
  • radudenispr@gmail.com
  • Bucuresti

Umani versus inumani

Citeam odată că n-ar trebui să ne fie teamă de moarte, nimeni nu i-a supraviețuit. Iar dacă nu suntem nemuritori, înseamnă că ar trebui să ne analizăm fragilitatea și sensul pentru a descoperi cât de măreți și mici suntem totodată. Umani. In-umanii postmoderni.

Cum e posibil ca unii să se joace de-a Dumnezeu creând bomba atomică, să inventăm zborul în spațiu și tratamente pentru boli incurabile, dar totuși să existe triburi în care se mănâncă unii pe alții sau cum îi prind pe alții? Cred sau sper că nu sunt singurul care își pune astfel de întrebări, care se revoltă la gândul că sunt oameni atât de bogați încât ar putea salva țări întregi de sub apăsarea foametei și setei, dar nu fac nimic.

Ce virus roade umanitatea din noi, lăsându-ne goi la interior? Până când vom trăi cu ciuma asta spirituală a indiferenței? Există Dumnezeu? Reptilieni? Extratereștri? Efectul de bumerang? Până să vină confirmările/infirmările, singura întrebare care ar trebui să ne dea de gândit e: ”Mai suntem?”. Pentru că existăm fără să fim oameni.Ne canibalizăm și noi în imensul trib creat de globalizare, evoluție, progres, afirmarea personală.

Eu sper să existe un pic din toate cele enumerate mai sus și mai sper că o să ne revenim încât să fim liberi și frumoși cum suntem doar în unele filme. Până și acolo totul ține foarte puțin, trece la fel cum (ne) trecem și noi. Căci nu suntem nemuritori, dar am putea fi oameni.

FullSizeRender

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *