Stop Existing and start Being!

Daca vrei sa simti realmente, sa traiesti la intensitate maxima fiecare moment si sa musti cu nesat din frumusetea clipei trebuie sa incetezi sa existi doar pentru tine. Reformulez: sa fii, nu sa existi! De aici incepe totul. Dar e cam greu sa tot incepi, sa o iei mereu de la capat si sa ai incredere de vreme ce tu visai portocale si ai primit muraturi. Egoismul de naste (si) din traume, dezamagiri sau din lectia unei iubiri bolnave care te inchide in carapace si te invata sa nu te mai lasi purtat de curenti.

Phanta rei!

Oho, e usor de zis, si mai usor de sfatuit, dar al naibii de greu de pus in practica. Nu e imposibil, cred asta cu tarie si mai cred ca se poate trai frumos, in echilibru si armonie daca gasesti partenerul potrivit. Altfel, iti ramane resemnarea, cu toate ca cica speranta moare ultima.

Pentru mine, a trai inseamna mult mai mult decat a exista in timp si spatiu, inseamna a fii constient de tine, a te conecta la marile ritmuri ale universului. De aceea, cred ca seamana cu fericirea care e formata din momente scurte si rare, dar posibile, care implica sacrificii, dedicare si uneori compromisuri. Adaugi putin respect, comunicare et voila! Iese o tocanita menita sa te tina ancorat in realitatea creata de tine, pentru tine si cu speranta ca undeva, candva, te vei intalni cu cineva la fel in oala plina cu ingrediente.

Hai sa gandim frumos, curat, decent si ‘carpe diem-ul’ sa ne faca sederea pe aici cat mai placuta. Incepe sa traiesti si cand o patesti adu-ti aminte ca si din cenusa apare verdele uneori.