Sa lasam trecutul amanet

Trecutul e o bijuterie, o piatra pretioasa care nu trebuie slefuita pentru ca ea ne slefuieste pe noi. De fapt, ar trebui sa reformulez, noi suntem bijuterii ale propriului trecut. Cu totii am avut perioade frumoase, dar si mai putin frumoase. De cele mai multe ori ne intoarcem la ele cand dam de greu si ne agatam precum o ancora de un timp care nu mai este. Obisnuiam sa fac asta foarte des, insa am invatat de la altii mai intelepti ca mine ca exista astazi si poate maine. Atat. Ce a fost s-a dus si, analizand la rece, este cam adevarat.
E vremea sa ma dezbrac de trecut si sa imbrac hainele prezentului. Azi esti, maine Dumnezeu cu mila! Viata ne dovedeste day by day ca suntem definitia fragilitatii si ca intr-o fractiune de secunda totul se schimba la 360 de grade.

So… Sunt intr-o lupta continua cu mine insumi a carei miza e sa raman ancorat in prezent, nu in amintiri si ganduri ce se disperseaza in ‘cum era odata’, ci in realitatea pe care o simt, o traiesc, careia ii gasesc frumusetea. Caci despre asta e vorba, sa traiesti frumos, sa te simti bine cu tine insuti, sa te iubesti si sa te apreciezi pentru ceea ce esti azi.

Daca nu eu, atunci cine?
De acord, nu e usor, fiind la limita cu a deveni arogant, infatuat (din pacate deja sunt perceput astfel). Pe langa faptul ca suntem vlaguiti de cea mai importanta resursa, timpul, si nu mai avem cand sa ii cunoastem pe ceilalti in esenta lor, acest lucru se intampla si in raport cu noi insine.
Leave the past and live the present! Nu e nimic mai pretios decat a fi. La prezent. Restul poate fi lasat amanet.

#theblackwhiteman