Fericiți cei săraci cu duhul!

„Ce-i al tău, e pus deoparte”. Dar parcă prea deoparte. Sau departe. Nu vreau să scriu siropoșenii, nu mi-am propus să mă plâng virtual, dar mă deprimă sincer realitatea lumii în care trăim: o lume în care la orice colț de stradă ne așteaptă un partener mai frumos, mai bogat, mai deștept. Se spune că dușmanul binelui e mai binele, consumerismul care domină societatea ne-a făcut să consumăm oamenii ca pe pungi de chipsuri, având impresia că mereu va veni cineva, altcineva, că rafturile sunt pline, iar depozitele neîncăpătoare. Eu nu mai cred în relații, iar asta mă seacă tocmai pentru că în adâncul meu sunt înscrise idei despre iubire, autenticitate, fericire.

Cine știe ce greșeli facem pe parcurs sau ce încărcatură karmică ne îndepărtează de ceea ce căutăm cu adevărat? Pe măsură ce tânjim tot mai mult la ceva, cu atât devine mai greu de obținut. Cum e în cazul cuplurilor care vor copii și nu pot face. Am tot observat oamenii din jurul meu și îmi e tot mai greu să trag concluzii, așa cum e greu să îți găsești jumătatea, oricât ne-am amăgi cu versuri moderne sau vorbe băbești care ne consolează spiritul avid de companie.

Mai e și categoria celor care exclamă și proclamă că ei sunt întregi, că n-au nevoie de nimeni ca să fie compleți. Bullshit! Ești mișto așa cum ești, nimic de zis, dar atunci când întâlnești persoana potrivită, ajungi de mii de ori mai mișto decât ai fi crezut. Pentru că aici e secretul. Relația chimică dintre două elemente care le potențează până le transformă în ceva uimitor. Acum, oricât de pozitiv am gândi, există soartă, există destin, există oameni pe care trebuie să-i întâlnești, iar alții pe care îi vei căuta o viață. Iar cine se împotrivește, să-mi spună. Dar cu argumente solide!

Se întâmplă să întâlnești oameni care te fascinează, dar am observat că durează mult prea puțin încât să merite efortul, pentru că alte lucruri setează evoluția relațiilor în ziua de azi: banii, promiscuitatea, sărăcia, carcasa, mentalul. Iar cu câte știi mai puține, cu atât mai bine pentru tine. Vorba aia: fericiți cei săraci cu duhul! Îmi spun că trebuie să mă resemnez, că din singurătate nu se moare, așa cum nici din prostie nu a pierit nimeni. Ba mai mult, unii o duc chiar bine cu asta- drept dovadă ultimii ani ai existenței noastre!!!
Vorba mea celebră: Doamne ajută! În rest, chapeau pentru cei care cred în iubire, care mai speră la fericire și emană frumusețe prin ceea ce fac!