Dragostea se traieste, iar iubirea se invata

Cred ca dragostea se traieste, dar iubirea se invata. In timp, cu experienta si lectii deprinse prin povesti trecute ce ne-au slefuit. As vrea ca lumea sa iubeasca zi de zi, as vrea si eu sa invat cum se invata asta. Ma gandesc ca prin respect, a priori. Respectandu-ne pe noi, respectand un ideal despre frumos si puritate.
As vrea sa avem mai mult curaj. Cand o relatie nu mai merge ar trebui sa fim corecti cu noi insine si sa admitem asta, sa nu inselam si sa lasam locul cuiva care il va merita cu adevarat.
Dar cred ca visez!
Din egoism, ambitii si orgolii absurde preferam sa inselam, sa ne inselam pe noi fiind prizonieri intr-o legatura in care nimeni nu mai e fericit. Mintim. Ne irosim si rispim prin minciuna. Pacat, nu invatam nimic si vom ajunge in acelasi punct iar si iar, aceleasi sentimente jupuind sufletul din noi.
Sarbatorim o zi pe an, 2,3. In rest? Trecem cu privirea, mai dam o sansa, ne mai amagim un pic si cramponam putin pana cand tragem linie si vedem ca au trecut ani goi si reci. Noi, goi si pamanteni. Unii s-au trezit, dar cu cateva flori nu facem o gradina.
Atatea cure de detox, atatea tratamente pentru corp, ten, par, dar pentru suflet nimic. Avem nevoie de “food for spirit”, adica de dragoste, fapte si ganduri bune. Optimism. Greu, stiu, eu ma lupt din greu. Insa merita(m).

P.S.: Nu am fost niciodata inselat, dar vad in jur si stiti de ce nu este cool. Nici nu cred in obisnuinta, in rutina si incarcerare. Pentru ca a iubi inseamna libertate, inseamna daruire, inseamna omenie si inseamna Dumnezeu!
Iubiti-va! Mult, putin, nu stiu. Dar iubiti-va sincer!

#theblackman