Despre iubire si alte lucruri fine
Dintre toate subiectele, cu siguranta acesta este unul pe care imi este greu sa il abordez. Pentru ca e atat de profund si implica deschidere totala, poate inhiba oarecum, dar am decis ca e cazul sa vorbesc liber despre el, avand in vedere ca nu sunt singurul in aceasta situatie si mi-as dori sa arat totodata ca nu sunt atat de superficial pe cat las impresia. Iubirea. Cred in ea, intr-o legatura stransa, pura, curata, in care cei doi nu se inseala, nu fac compromisuri si care ar darui totul daca se cere.
Este atat de greu sa gasesc acel sentiment care nu-ti da pace, care nu te lasa sa (a)dormi si care face ca fiecare clipa sa prinda conturul eternitatii. Dorul e aripa iubirii. Au trecut multi ani de cand i-am uitat simptomele, nu mai stiu ce ar trebui sa simt, cum ar trebui sa ma comport. Sper doar ca dragostea nu se invata, se traieste. Iar daca mi s-ar oferi, sa stiu sa ofer la randu-mi.
Nu trebuie sa fac o pirueta pentru a vedea tristetea din cuplurile de langa mine, orgolii stupide care distrug si amputeaza sperante, rautati gratuite si materialism. Ce ma face sa zambesc e ca in peisaj sunt si multe cupluri fericite, ale caror sentimente ma trezesc la viata.
Mi se spune ca fara compromisuri si sacrificii relatiile nu functioneaza. Imi place sa cred ca in dragoste nu exista asa ceva, ca frumusetea e simpla. Chit ca e doar pentru cateva luni. Decat ani inveninati…
M-am tot intrebat daca e vina mea ca nu sunt capabil sa o gasesc. Poate ca nu-mi doresc realmente sau vin cu un bagaj karmic ce nu lasa loc de altceva. Am tot cautat raspunsuri si clar, singurul responsabil sunt eu. Mi-as dori, totusi, ca hazardul sa contribuie cand ma astept mai putin. Suntem multi oameni singuri, care avem o anumita varsta si gasim tot mai dificil ceea ce ne dorim. Venim dintr-un amalgam de sentimente, cu un scop anume si ne impiedicam fara sa stim de ce, poticnindu-ne in greseli.
Oare nu ne este dat tuturor sa simtim? Oare nu toti suntem iubibili? Cred ca si in dragoste este ca in norocul la bani si al succesului. Asta inseamna ca nu toti trebuie sa fim in doi sau fericiti la capitolul relatii/casatorie. Oricum, eu am incetat sa mai cred in suflete pereche sau ca ceea ce ne este pus deoparte va veni. Am devenit pragmatic si asta imi ocupa tot timpul. Totusi, traiesc in Romania. Si-aici, iubirea e o provocare.
