Atena. Altfel.

Simteam de cativa ani cum crestea in mine dorinta de a bifa vizitarea Atenei pe lista lucrurilor pe care vreau sa le fac. Orasul asta avea in mintea mea un farmec aparte inca de pe vremea in care citeam ‘Legendele Olimpului’, era incarcat cu un soi de eroism si demnitate specifice marilor spirite pe care le admir. Farmecul de care vorbesc a fost potentat apoi de lectiile de istorie, de filmele pe care le-am vazut si revazut, de grandoarea unei culturi pe care am sperat sa o simt cu personal de curand, cand am fost in Grecia. Din pacate, un oras cu o istorie de mii de ani este astazi un loc foarte murdar, mult sub Bucuresti din n puncte de vedere.

Degeaba vorbesc eu despre Legendele Olimpului, arta si cultura, cand totul zace azi sub apasarea comercialului, al unui val de poluare si al sentimentului de stagnare! Nu ma feresc sa spun ce cred, imi place libertatea de expresie pe care a adus-o ‘Democratia’ care a plecat de la ei. Si nu numai conceptul democratic, dar si opere de arta si literatura, filosofie si estetica, sa nu uitam ca in fapt, grecii au pus bazele civilizatiei, iar o lume intreaga le este recunoscatoare.

Eu sunt dezamagit. Ma tot intreb cum un popor atat de evoluat, cu vechime si istorie a putut sa (de)cada asa? Oare faptul ca avansam in tehnologie implica regresul pe alte paliere? Sau s-a dorit acest lucru? Sa fie pur si simplu vorba de destin?

Dincolo de asta, fu o experienta frumoasa si inedita, am vazut locuri minunate, un mix de istorie si culturi diferite, iar in tot acest timp m-am gandit ca sunt extem de norocos sa pot pasi prin locurile pe unde au trecut multe minti luminate in urma cu mii de ani.
As mai fi curios sa vizitez cateva insule, in Atena nu m-as intoarce, deoarece simt ca mi-am incheiat ‘misiunea’ aici, acum.

#theblackman