Eglantina Becheru, artista din viata mea!

Am cunoscut-o acum trei ani. Nici nu mai stiu unde si in ce context, poate isi aduce ea aminte (ca eu nu). Dar nu e relevant. Ceea ce conteaza e ca suntem amandoi la fel de ‘ciudati’, asa ca am rezonat din prima, conturandu-se in timp atat o relatie faina de colaborare, cat si de prietenie.

Am descoperit o tanara fata care, pe langa o minte brici, are si o ambitie de neinteles pentru multi, lucru care a devenit pentru mine un real model de ‘asa Da!’.

Nu multi stiu ca Egla, cum o alint eu, este si pictorita. Inca una foarte apreciata, atat de cunoscatori si, din pacate pentru noi, din fericire pentru ea, si in afara tarii. A avut expozitii in Venetia, Graz, Londra, a predat pictura la Oxford, sa nu mai zic de internshipuri si cursuri peste cursuri in Disruptive Market Innovation la Royal College of Art, la Paris, Berlin si pe unde-o mai fi fost, ca nu pot sa retin.

E cu capul in nori si cu picioarele pe pamant. Astfel, la o varsta la care multi inca viseaza la printul de pe cap, iar altii asteapta sa pice din cer, ea si-a cladit o cariera deja. In paralel, excesul de creativitate fiind regasit in tablourile ei.

Din toamna se va muta cu jobul din tara, the next level. Afland treaba asta, m-a facut mandru, asa ca m-am grabit sa cumpar un tablou pe care pusesem ochii de ceva timp. Supraomul se numeste, pentru ca am intalnit de-a lungul timpului Supraoameni (unul crescandu-ma din totdeauna), altii fiindu-mi alaturi sub forma de parteneri sau prieteni.

Nu stim niciodata daca noi ne alegem oamenii sau ei ne aleg pe noi. La fel cum nu stim daca noi alegem anumite obiecte sau ele pe noi. Eu zic ca Supraomul a ajuns exact unde si la cine trebuia. Nu sunt un cunoscator, dar iubesc sincer arta, frumosul si la fel a fost si in cazul de fata, cand Egla a ajuns in casa mea alaturi de Ion Barladeanu si Aldyn.

Ceea ce m-a motivat sa scriu acest articol este starea pe care mi-a dat-o achizitia acestui tablou. Cred ca din cand in cand, pe langa branduri si produse scumpe care se duc si nu te fac nici mai destept, nici mai bun, e important sa investesti in oameni. Cu atat mai mult cu cat citeam acum doua-trei saptamani ca, plecand din tara, nu isi poate lua toate lucrarile cu ea si vinde o mare parte din ele. Va zic si voua ce le-am zis prietenilor apropiati- sa o abordeze. Intuitia mea e ca in timp o sa tot auziti de Eglantina Von Becheru.

#ElosSkinLaserCenter: the place to be!

Unul dintre domeniile despre care am tot scris si voi mai scrie este cel de beauty. In primul rand, pentru ca ma pasioneaza sincer, in al doilea rand pentru ca jobul imi impune sa fiu la curent cu toate informatiile si noutatile din acest domeniu. De-a lungul anilor am tot colaborat cu diverse structuri de beauty si intretinere corporala, dar guess what? Acum am ajuns sa lucram cu mama lor. Ma refer la BeautyMed, iar cunoscatorii vor intelege din prima.

Am mai scris despre cat de important e sa ai grija de tine, mai ales odata cu trecerea timpului, adaptand ritualurile de ingrijire la stilul de viata. Sunt adeptul ingrijirii si mai ales, al preventiei, apeland din greu la tratamente faciale sau corporale non invazive. Cert este ca vine un timp in care, pe langa sport si dieta echilibrata, trebuie sa iti ajuti corpul folosindu-te de progresul medical si de noile tehnici sau aparaturi de ultima ora folosite in beauty.

La Elos am inceput cu tratamentele de curatare faciala de la Hydrafacial de care ma bucur lunar, precum si de acid hialuronic in obraji. Nu e vreun moft, ci o necesitate, avand in vedere ca din cauza slabitului tenul meu capatase un aspect de oboseala care nu se pupa cu trasaturile mega ascutite. Astfel, pometii mei au inceput sa aiba alt aspect, mult mai cald.

Subliniez ca in Centrul Elos lucreaza exclusiv medici specializati si asistente, demonstrand ca frumusetea este de fapt, o stiinta, nu o indeletnicire intuitiva.

Pe termen scurt, mi-am propus sa incerc Criolipoliza, procedeu pe care il voi aplica pe zona abdominala (care nu s-a dus nici prin dieta, nici prin sport- fix ce ziceam mai devreme legat de imbinarea celor trei elemente pentru rezultate vizibile: sport, dieta, Elos).

Tot aici voi efectua incepand din aceasta toamna si sedintele de intretinere ale epilatului definitiv. Stiu ca s-au scris multe despre aceasta procedura, ca sunt pareri pro si contra, ca de obicei. Eu am facut-o in urma cu 7 ani si am avut niste rezultate incredibile!

Concluzia e ca nu ma voi opri aici. Nici din experimentat, nici din scris. Asa ca voi scrie in continuare despre ce voi testa la #ElosSkinLaserCenter, probabil o sa fac si live-uri din timpul procedurilor pentru ca alea sunt cele mai sincere, nu-ti poti ascunde adevaratele trairi. Asa ca nu ezitati sa ma contactati daca aveti intrebari.

Dar cel mai important: indiferent de gen, ingrijirea este esentiala. Imbatranirea este un proces pe care il bifam cu totii. Si barbatii au nevoie de anumite proceduri de preventie si ingrijire!

De la bal la spital…

De curand, din cauza amigdalelor, am fost internat de urgenta intr-un spital de stat din Bucuresti. Ultima data cand am trait asta se intampla acum 17 ani, asa ca uitasem cum este. In prima faza, imi era atat de rau incat nu ma interesa unde ma duc, ca stau cu mai multi sau ca stau intr-o rezerva-imi era totuna, singurul lucru pe care mi-l doream era sa ma fac bine. Ce ti-e si cu fitele astea, dispar imediat cand ti-e rau! :))

Zis si facut, cunoscand un X si-un Y, carora le sunt profund recunoscator, am dobandit rezerva dorita si a inceput ‘vacanta’. Contrar asteptarilor mele, dar mai ales prejudecatilor, sectia era foarte foarte curata, iar personalul extrem de amabil. Pe cuvant ca nu ma asteptam din cate auzisem in general si din ce-mi aminteam eu. Un leu nu am dat nimanui, chit ca eram pregatit sa o fac si am si intrebat in jur.

Am nimerit o doamna doctor extrem de meticuloasa care m-a supus mai multor investigatii, dandu-si toata silinta sa ma faca bine.

Cele patru zile petrecute acolo mi s-au parut o eternitate sub toropeala de afara, mai ales ultimele doua. Noroc cu televizorul si cu Facebook-ul! Bine, in ordine inversa. Cum de socializat nu-mi ardea, nu am lasat pe nimeni sa ma viziteze in afara de Roxana Enciu, buna mea prietena, iar pe MM nu am putut sa o vad (gandindu-ma ca e prea periculos pentru cei mici de acasa). Le multumesc ca exista si mai ales ca exista in viata mea!

Ideea este ca inca exista oameni foarte frumosi, profesionisti in adevaratul sens al cuvantului care merg la job cu pasiune si dedicare. Insa ajung sa se piarda intr-un sistem defectuos intretinut de fiecare dintre noi. Ei se pierd, noi ii pierdem daca nu facem ceva, concret.

Asa ca am decis: in toamna organizez o strangere de materiale necesare pentru sectia unde am fost internat si pe care statul e incapabil sa o faca. Cred cu tarie ca oamenii minunati de acolo merita macar atata lucru care ar putea sa le faca munca mai usoara. Si mai cred ca pacientii care nu-si permit merita si ei o initiativa de acest gen. So lets do it!

Asa ca va tin la curent si mi-as dori sa imi puteti fi alaturi cand ma apuc de acest proiect!

Pe curand si sanatate multa (ca daca nu e, nimic nu e ce trebuie!) 🙏✌️

E summer. E #Summerwell.

Pentru mine, vara are cateva sinonime, printre care si Summerwell. De trei ani merg la acest festival si tot el ma face sa ma raportez cu placere la luna august, uitand de canicula, orasul gol etc. Sa fiu sincer, pe Ei ii consider pionierii evenimentelor de acest gen si ii apreciez pentru ca nu s-au abatut niciodata de la directia lor. Sunt multi care incep ceva, testeaza, apoi schimba si isi pierd identitatea. Ei au construit de la inceput pe o baza solida, iar odata cu trecerea timpului, au imbunatatit fiecare editie, pastrandu-si ADN-ul.

Imi place locatia, imi place vibe-ul, dar mai ales oamenii care vin cu mintea si sufletele deschise pentru a se simti bine si a petrece. Joie de vivre.

Ca in fiecare an, zona de food, precum si cele de recreere sau fashion/sales sunt super bine alese, transformand experienta intr-un intreg, dandu-i un singur discurs. M-am bucurat sa ii regasesc pe multi de la editiile precedente (mai rar intalnita ideea de traditie in randul evenimentelor care cauta cu aviditate noul), precum si chipuri noi ale unor parteneri foarte faini.

Probabil s-a vazut si in fotografii, ceea ce captiveaza la Summerwell e atmosfera unica. Racoarea padurii si senzatia de atemporalitate arunca o panza feerica in agitatia specifica. Vibe-ul senzational si muzica pe masura au tinut oamenii in priza tot weekendul. I know… suna a lauda, dar sa lamurim: NU sunt platit pentru asta. Scriu sincer despre ceva care mi-a placut. Si cred ca sinceritatea e un exercitiu pe care ar trebui sa il practice cat mai multa lume intr-o epoca agresata de branduri si reclame. Nu as fi scris asta daca nu mi-ar fi placut experienta. Pozele au vorbit de la sine, am vazut ca tot Facebook-ul a fost invadat de imagini de la Summerwell, exceptand carcotasii care au si ei rolul lor. Mai ales ca eu consider ca pentru un organizator, orice feedback e binevenit si de luat in calcul pentru viitor.

Asa ca ne revedem curand, pe 24 August, la cel mai mare picnic in alb, #DinerenBlanc! 😜✌️

Am luat o piatra-n gura la Untold!

Tot auzisem lumea ca merge la Untold, ca e frumos la Untold, ca trebuie sa bifez si eu fenomenul Untold. Astfel, am ajuns anul acesta pe ultima suta de metri (avand in vedere ca imi luasem biletul de avion inca din februarie, dar aflu cu o zi inainte ca n-am nici cazare, nici bilet de intrare). Eu in pom si pomu-n aer.

Dar cum in final toate se aseaza de la sine, Monica Munteanu si Razvan Munteanu m-au salvat. Uite-ma ajuns. Am stat foarte aproape de locul faptei, la aproximativ 5 minute de mers pe jos, intr-un hotel pe care il recomand cu drag. Este vorba despre fostul City Plaza, acutualul Hilton DoubleTree.

Avand in vedere ca sunt un om cu ritualuri, nu m-am dezis nici acum. Am ajuns si pe la salonul Ego Studio (pentru MM, nu pentru mine, hah!) unde am dat peste un amic pe care nu-l mai vazusem de prin 2007. Era chiar ownerul salonului. Cam asa s-a conturat o prima experienta pre-Untold, dandu-mi seama cat de faini sunt clujenii. De la angajatii salonului foarte saritori, sociabili si amabili, pana la toti ceilalti oameni de care m-am lovit in aceasta mini-vacanta. Peste tot am gasit persoane calme, cu mult bun simt, relaxate si joviale. In acest peisaj, chiar si bucurestenii se purtau intr-o noua lumina, printre ei numarandu-ma si eu.

Revenind la festival, inca de joi seara am ramas uimit de marimea propriu zisa, de organizarea impecabila- inca de la intrare (eram putin sceptic, deoarece la Neversea nu mi-a placut deloc), iar pe masura ce inaintam eram socat de volumul de munca si ce forte de desfasurare s-au imbinat cat sa iasa asa ceva. Eu, ca organizator de evenimente, nu pot spune decat Chapeau!

Nu sunt un fan si nici macar vreun cunoscator basic de lineup-uri de festival, dar aici a fost unul de exceptie. Vibe-ul te tinea in priza non-stop.

M-am dus croit catre zona de food care ma interesa in mod deosebit prin prisma jobului si a lucrurilor noi pe care le-as fi putut invata. Pot spune ca nu i-am gasit minusuri, aveai tot ce iti doreai: de la minunatele paste Da Pino, pana la hot dog, burgeri, tagliata, cannoli, waffles etc.

In rest, o nebunie frumoasa. Imaginati-va (cei care nu ati ajuns la Untold) ce inseamna sa fii la unison cu 60 k persoane, sa fiti uniti de o stare ce razbate prin muzica si ajunge sa creeze o armonie de emotii, indiferent de ce varsta ai, ce job, ce background. In fiecare dintre cele patru zile de festival am simtit ca fac parte dintr-o alta realitate, ca ma aflu intr-un mini orasel separat de Cluj, zub zodia forfotei si a unui vibe extraordinar.

Desigur, omul sfinteste locul, conteaza mai ales cu cine imparti experiente de genul asta. Am stat doua zile cu MM, in rest cu Giulia si Vlad Huidu, Codin, m-am intalnit si cu doua prietene din Galda de Jos, Oana si Alina, cu multi cunoscuti din Bucuresti, Ploiesti… a fost pentru prima data cand Clujul mi s-a parut ca un oras statiune, strazile goale, doar terasele din centru pline. Trafic aerisit, un aer calm, toropit de caldura care imbraca locul in visare.

Fain tare la Cluj! Ma bucur ca am reusit sa ajung si la multumesc Muntenilor pentru ajutor! Sunt sigur ca la anul voi profita din plin de editia urmatoare.

Untold, Cluj, jos palaria!