My new tool: Marionnaud Men

Nu e niciun secret ca toate se trag din copilarie. Una dintre ‘bubele’ mele frumoase e pasiunea pentru produse cosmetice si de ingrijire personala insuflata de mama. De la parfumuri (oh, God, viciul suprem) si pana la deodorante, creme, tratamente etc.

De-a lungul anilor am tot testat si experimentat diverse game- luxury, profesionale, medicale, multe dintre ele nefiind exclusiv pentru barbati (nici nu cred in exclusivitati de genul), fara sa ajung sa-mi pun vreo rochie. :))

Astfel am reusit sa ma prind nu numai de eficienta lor, ca asta e o treaba relativa si depinde de ph-ul fiecaruia, iar pe sistemul iarna nu-i ca vara, barbatii nu-s ca femeile. De curand am testat un chit de la Marionnaud Men care m-a surprins placut cu o gama variata de produse destinate tuturor nevoilor. De la curatare, pana la ingrijire.

Eu, care de ceva timp (nu foarte mult) am ajuns un impatimit al mersului la sala- am testat pe langa aceasta gama de care vorbesc si parfumul YSL Sport. Light si fresh, complet diferit fata de ‘tamaile’ mele, nu face pe nimeni sa strambe din nas.

Efectul e pozitiv pentru mine, produsele fiind tot ce incercam sa gasesc de-a lungul timpului. Pe scurt: o gama completa si totodata usor de carat dupa mine la sala sau cand plec din tara.

Just try it: #MarionnaudMen!

Mai bine regreta ce ai facut, decat ce nu ai facut!

Un dicton greu de acceptat, pentru ca sunt si lucruri poate urate pentru tine pe care nu ai cum sa nu le regreti, sau patanii, etc.. mai bine ar fi sa le dam uitarii si bine ca exista uitarea, ca altfel nu stiu ce ne-am fi facut! Am fi fost coplesiti de atatea sentimente contradictorii si nu cred ca le-am fi putut duce ramanand in continuare oameni.

Eu vad treaba asta ca pe un bumerang, ca de altfel mai tot ce facem, orice actiune are si o reactiune. Vorba Monicai, faci bine, ti se intoarce bine. E greu sa gandesti numai pozitiv si sa imprastii in jurul tau doar praf de unicorn si pulbere de stele, idealul asta ar fi si astfel titlul meu ar face sens. Daca faci numai lucruri ok, de ce le-ai mai regreta?!

Dar oameni suntem, avem si un intuneric in noi, gresim, lovim, ranim, regretam si in viata exista o balanta intre bine si rau. Daca am reusi numai sa gasim acel echilibru, sa evitam caderea intr-o parte sau in alta, eliberandu-ne astfel de multe poveri si incarcaturi emotionale, care din pacate ajung sa ne afecteze inclusiv fizic la un moment dat!

Nu dau sfaturi de viata, nu imi permit. Gandesc pur si simplu in scris cu ‘voce tare’ ca sa se lipeasca de mine si sa ma mulez pe ce-mi apare in cale. Sa ma adaptez, imunizez, pastrandu-mi in continuare sensibilitatea. Astfel, pot lua deciziile ok pentru mine, ca mai tarziu sa nu pot afirma: daca as fi facut aia… cum ar fi fost, etc…

Be you, be unique!

Bea, mananca, f…, canta ca te asteapta o groapa adanca!

Mi s-a parut foarte reala si cat se poate de valabila ‘zicala’ asta. In plus, cred ca este foarte relevanta mai ales pentru noi, astia mai mult singuri decat in relatii.

Nu prea beau, voce nu prea am, nici nu prea mai mananc dar rezonez profund cu sensul ei conotativ, acela de a trai clipa ca pe cel mai de pret lucru. Trebuie sa recunosc ca ma amuza de cate ori imi vine in minte si eu, unul, am luat-o de buna, voi incerca sa o aplic de cate ori nu stiu ce sa fac. As mai adauga si calatoreste, stiu ca nu mai suna a ‘romaneasca’ asa, dar calatoriile isi pun amprenta ca nicio alta experienta asupra dezvoltarii personale a fiecaruia dintre noi.

Poate parea neaosa sau din topor, dar luata ad litteram, tind sa cred ca-i adevarul despre vietile multora dintre noi. Binenteles ca nu asta nu inseamna sa cadem in partea eminamente hedonista, ci trebuie sa o interpretam cu o doza de responsabilitate, ca totusi nu stim cand ne asteapta groapa. Este vorba despre live your life intr-un mod cat mai placut, in acord cu dorintele si idealurile tale, sa iti construiesti si traiesti propria libertate fara a-i deranja pe cei din jur. Nu de alta, dar daca nu o faci tu, la usa nu vine nimeni sa bata si nici pe strada nu. Iar, daca o face careva este unul la un milion, si eu unul nu ma incadrez. :))

Poate pare o abordare rece, lipsita de sensibilitate si altruism, dar eu o numesc intelepciune. M-am tot supus regulilor de a lungul vietii, si ce-o spune x sau y, dar stop. Eu traiesc pentru mine, nu pentru ei. Iar la finalul zilei, eu cu mine pun capul pe perna si atunci nu pot fugi de gandurile si sentimentele mele.

E timpul sa traiesc si cum simt eu- repet, in niste limite ale bunului simt si al asumarii responsabilitatii, ca intre timp trebuie sa si evoluam. Nu de asta am venit?! 😜✌️

Cauta in tine si nu la altii!

Revin. Mai revin din cand in cand. :)) de data asta, cu un subiect sub forma unei lectii pe care nu reusesc sa o invat. Ori refuz voit pentru ca tot sper ca de data asta va fi altfel, ori sunt chiar atat de prost incat sa nu ma prind ca e aceeasi lectie in haine noi. Anyway, cert e ca se tot repeta si eu mi-o iau constant. Cand o sa reusesc sa nu ma mai agat de diverse persoane, lucruri materiale, trecut?

Nu e sanatos si aduce numai prejudicii, are efecte adverse pe termen lung. Oricat am spune noi ca am trecut peste, ca am depasit episodul, toate astea se aduna in subconstient si ies la iveala cand te astepti mai putin.

Scriu si poate bag la cap. Iubirea de sine, impacarea, echilibrul, fericirea- toate trebuie sa vina din mine, nu de la altii. Daca reusim asta, vom atrage tot ce e benefic la momentul respectiv pentru noi. Scriu, imi spun, mi-o tot repet. Si uite ca iar scriu, sperand ca macar de data asta sa invat lectia. E bine ca teoria o stiu.

Trebuie sa reusesc sa pun si in practica. De dragul meu si al altora, pentru ca frustrarile acumulate in timp devin monstri care mananca incet din energia ta si a celor apropiati, care chiar nu merita asta. Pierdem pe doua fronturi. Uneori ireversibil.

Dati-va timp. Lasati trecutul si construiti prezentul. Maine nu exista. Nu va mai agatati de unii si de altii, credeti in voi insiva, detasati-va de cele materiale pentru ca nu plecam cu ele. Iubiti-va, respectati-va si in cea mai grea si lunga zi amintiti-va ca life is short!

I’m the one, not for everyone

Am avut o perioada in care m-am subestimat cosmic si am lasat sa ajunga in preajma mea persoane care nu ar fi trebuit.

Fara lipsa de modestie, o spun din lectiile deprinse pe pielea mea, chiar nu este ok sa lasam pe oricine in vietile noastre atat de usor. Chiar nu! Dupa o serie de experiente (nu vreau sa le numesc dezamagiri, pentru ca m-au ajutat sa devin ce sunt azi) am luat decizia ca nu sunt pentru toata lumea, o sa fiu mult mai restrictiv si prea putin permisiv cand vine vorba de acest aspect.

De ce? Pentru ca nu (se) merita, v-o spun dupa indelungi cugetari. E vorba de plus valoare. Cata vreme eu stiu cine sunt (cu bune si rele, cu defecte si calitati, dar intotdeauna asumat) si stiu ce pot face pentru cei din jurul meu, gasesc trist faptul ca multi nu sunt autentici ei cu ei si abia apoi in raport cu dorintele tale, cu trairile etc. Nu e vorba de asteptari, clasicele asteptari pe care e bine sa nu le avem, ci despre o alta realitate: ca pana la urma nu are sens sa ne complicam existenta si sa ne pierdem timpul care oricum este mult prea scurt investind in oameni falsi.

Din pacate si am trait suficient incat sa am opinie clara, oamenii sunt din ce in ce mai interesati si superficiali, vicleni totodata, si chiar prinsi cu mata-n sac pe romaneste, nu vor recunoaste neam greselile facute sau minciunile spuse.

Drept urmare, much better cu titulatura de arogant si inaccesibil, decat luat de prost. Toate scuturile sus! Cine vrea cu adevarat sa fie langa tine, te va dezarma in timp.

PS: modestia este uneori apanajul prostiei! 😜

Stop Existing and start Being!

Daca vrei sa simti realmente, sa traiesti la intensitate maxima fiecare moment si sa musti cu nesat din frumusetea clipei trebuie sa incetezi sa existi doar pentru tine. Reformulez: sa fii, nu sa existi! De aici incepe totul. Dar e cam greu sa tot incepi, sa o iei mereu de la capat si sa ai incredere de vreme ce tu visai portocale si ai primit muraturi. Egoismul de naste (si) din traume, dezamagiri sau din lectia unei iubiri bolnave care te inchide in carapace si te invata sa nu te mai lasi purtat de curenti.

Phanta rei!

Oho, e usor de zis, si mai usor de sfatuit, dar al naibii de greu de pus in practica. Nu e imposibil, cred asta cu tarie si mai cred ca se poate trai frumos, in echilibru si armonie daca gasesti partenerul potrivit. Altfel, iti ramane resemnarea, cu toate ca cica speranta moare ultima.

Pentru mine, a trai inseamna mult mai mult decat a exista in timp si spatiu, inseamna a fii constient de tine, a te conecta la marile ritmuri ale universului. De aceea, cred ca seamana cu fericirea care e formata din momente scurte si rare, dar posibile, care implica sacrificii, dedicare si uneori compromisuri. Adaugi putin respect, comunicare et voila! Iese o tocanita menita sa te tina ancorat in realitatea creata de tine, pentru tine si cu speranta ca undeva, candva, te vei intalni cu cineva la fel in oala plina cu ingrediente.

Hai sa gandim frumos, curat, decent si ‘carpe diem-ul’ sa ne faca sederea pe aici cat mai placuta. Incepe sa traiesti si cand o patesti adu-ti aminte ca si din cenusa apare verdele uneori.